Pe scurt
- Alegi întâi locul: teren drept sau nivelat, unde nu stă apa, cu soarele și vântul luate în calcul.
- Stâlpii nu se îngroapă în pământ: stau pe fundații de beton, prinși cu piese metalice care îi țin deasupra umezelii.
- Lemnul trebuie să fie uscat și tratat împotriva umezelii, a insectelor și a ciupercilor.
- Acoperișul se alege și după zăpadă: în Maramureș contează panta și cât de solidă e structura.
- Lazura sau uleiul se reînnoiesc la câțiva ani; așa ține foișorul zeci de ani.
- Întreabă la primărie dacă foișorul tău are nevoie de autorizație, înainte să comanzi lemnul.
Un foișor pare cea mai simplă construcție din curte: câțiva stâlpi, un acoperiș, o masă. Tocmai de aceea se fac des greșeli care se văd abia după câteva ierni: stâlpi putreziți la bază, acoperiș lăsat sub zăpadă, lemn crăpat și înnegrit. Iată ce contează, în ordinea în care iei deciziile.
1. Locul: unde îl pui contează cât lemnul
Înainte de dimensiuni și de lemn, alege locul. Întrebările bune:
- Unde se scurge apa? Nu pune foișorul în punctul cel mai jos al curții. Dacă terenul e în pantă, platforma se nivelează înainte.
- Pe unde vine soarele? Vara, soarele de după-amiază e cel mai puternic; gândește-te unde vrei umbră la ora mesei.
- Din ce parte bate vântul? O latură închisă pe partea aceea face foișorul folosibil și primăvara sau toamna.
- Cât de departe e de casă și de vecini? Aproape de bucătărie e comod; lângă gard poate deranja vecinul sau poate încălca regulile locale.
Dacă ai grătar sau vrei un loc de foc, păstrează distanța față de lemnul foișorului și de acoperiș.
2. Mărimea și forma
Cea mai bună măsură e cea făcută cu ruleta: pune pe iarbă masa și scaunele pe care le vrei în foișor, lasă loc să te poți ridica și să treci pe lângă ele, apoi măsoară. Adaugă locul pentru grătar, pentru un colț de gătit sau pentru o bancă, dacă le vrei.
Ca formă, cele mai des întâlnite sunt foișoarele dreptunghiulare sau pătrate, cele hexagonale sau octogonale și terasele acoperite lipite de casă. Dreptunghiul e cel mai simplu de mobilat și de acoperit.
3. Fundația: stâlpii nu stau în pământ
O greșeală des întâlnită la foișoare e stâlpul îngropat direct în pământ sau în beton. Lemnul care stă în umezeală putrezește de la bază, acolo unde nu se vede, până când foișorul începe să se încline.
Varianta corectă: sub fiecare stâlp o fundație de beton (sau o placă sub tot foișorul), făcută la o adâncime potrivită terenului, iar stâlpul prins de ea cu o piesă metalică ce îl ține la câțiva centimetri deasupra. Așa, apa nu stă pe lemn, iar baza stâlpului se usucă după fiecare ploaie. În zonele cu ierni reci, o fundație prea mică poate fi ridicată de înghețul din pământ.
Pe teren în pantă, platforma se face înainte, uneori cu un mic zid de sprijin. Săpăturile, betonările și nivelările le facem ca parte din lucrările generale.
4. Lemnul: uscat, tratat, bine îmbinat
Pentru foișoare se folosește cel mai des lemn de molid sau de brad. Laricea rezistă natural mai bine afară, dar e mai scumpă; stejarul e foarte rezistent, dar greu și costisitor. Mai important decât specia e ca lemnul să fie:
- uscat: lemnul ud se usucă apoi pe structură, crapă și se răsucește;
- tratat: impregnat împotriva insectelor și a ciupercilor, apoi protejat cu lazură sau ulei pentru exterior;
- bine îmbinat: contrafișele (piesele oblice dintre stâlpi și grinzi) împiedică foișorul să se încline, iar îmbinările nu trebuie să țină apa.
La anexele din lemn pe care le construim, lemnul e tratat împotriva umidității și a insectelor, iar îmbinările sunt făcute ca la structurile mari, nu improvizate.
5. Acoperișul și zăpada
Acoperișul în patru ape arată bine și se descurcă bine cu vântul; cel în două ape e mai simplu de făcut. Ca învelitoare, țigla ceramică e grea și cere o structură pe măsură, iar țigla metalică și șindrila bituminoasă sunt mai ușoare. Șindrila se pune pe o suprafață continuă de scânduri sau de plăci, nu direct pe șipci.
În Maramureș, iernile aduc zăpadă multă. Un acoperiș cu pantă prea mică sau cu căpriori prea subțiri se poate lăsa sub greutatea ei. Pune și jgheaburi: apa care cade de pe streașină direct lângă stâlpi ajunge exact acolo unde lemnul e cel mai vulnerabil.
6. Podeaua: deck, pavele sau beton
Ai trei variante des folosite. Deck-ul din lemn e cald și arată bine, dar are nevoie de aerisire pe dedesubt și de întreținere, ca restul lemnului. Pavelele sau dalele se întrețin ușor și suportă mai bine grătarul. Placa de beton e cea mai simplă și poate fi chiar fundația foișorului. Oricare ar fi, pardoseala trebuie să aibă o pantă mică, ca apa să nu băltească.
7. Autorizația: întreabă la primărie
Dacă un foișor are nevoie de autorizație de construire depinde de mărime, de fundație, de încadrarea terenului și de regulile locale. Nu te baza pe ce a făcut vecinul. Întreabă la primăria de care ține terenul înainte să comanzi lemnul și păstrează răspunsul.
8. Întreținerea: puțină, dar la timp
Un foișor bine făcut nu cere mult, dar cere la timp:
- o dată pe an, o privire la baza stâlpilor, la îmbinări și la șuruburi;
- jgheaburile curățate de frunze, toamna;
- lazura sau uleiul reînnoite când stratul începe să se decoloreze sau să crape. Laturile bătute de soare, de obicei cele dinspre sud și vest, cer asta mai des.
Și pentru un proiect mic merită verificat constructorul la fel de atent ca pentru o casă. Uită-te la ce să urmărești înainte să semnezi.
Întrebări frecvente
Cât ține un foișor din lemn?
Un foișor din lemn uscat și tratat, cu stâlpii feriți de umezeală și întreținut la timp, ține zeci de ani. Problemele apar de obicei la baza stâlpilor și acolo unde apa stă pe lemn.
Ce lemn e bun pentru un foișor?
Cel mai des se folosește molidul sau bradul, uscat și tratat. Laricea rezistă natural mai bine afară, dar costă mai mult. Mai important decât specia e ca lemnul să fie uscat, tratat și ferit de apă.
Am nevoie de autorizație pentru un foișor?
Depinde de mărime, de fundație și de regulile locale. Întreabă la primăria de care ține terenul înainte să începi.
Ce acoperiș e mai potrivit pentru un foișor?
Țigla ceramică e grea și cere o structură solidă; țigla metalică și șindrila bituminoasă sunt mai ușoare. În zonele cu multă zăpadă contează mai ales panta acoperișului și cât de solidă e structura, nu doar materialul.
